Sunt singur pe muchii negre de abisuri
Si sunt nevoit sa merg catre iad
Nimic nu existã, doar bezna si visuri
si tigve ce scârtâie-n noapte si cad
Alearga nebune in noapte
Fantome ce-mi par ireale
Ma cheama schelete spre moarte
Eu merg spre robie la vale
Sa mori - ar trebui acum
Dar tu esti las - si tot cobor pe drum
Ma simt o epava pe-a lumii ruina
Plutind printre trupuri pe veci osandite
Salvarea-i in moarte, caci moartea-i regina
Pe vechea planeta de sange stropita
Candva nu au mai fost si un cer si un soare
Si-o lunã, Si-o lume, Si oameni au fost
Nimic nu mai este, nici umbra, nici boare
Doar eu care merg pe un drum fara rost
In juru-mi e totul oroare
Si tipãt si jale si chin
M-apasa prezentul, trecutul ma doare
Si negrii sunt anii ce vin.
Sunt singur pe muchii negre de abisuri
Si sunt nevoit sa merg catre iad
Nimic nu existã, doar bezna si visuri
Si tigve ce scartaie-n noapte si cad